Zonele umede constituie unul din cele mai valoroase compartimente ale patrimoniului natural, de starea căruia depinde în mare măsură eficienţa dezvoltării durabile a economiei naţionale a Republicii Moldova.
Convenția privind zonele umede, numită Convenția RAMSAR, este un tratat interguvernamental care are drept obiectiv major cooperarea internațională pentru conservarea și utilizarea durabilă a zonelor umede și a resurselor acestora.
Pentru prima dată această zi a fost celebrată în anul 1997 pentru a marca semnarea Convenției asupra Zonelor Umede, care a avut loc la 2 februarie 1971, în orașul iranian Ramsar, pe coasta Mării Caspice.
Republica Moldova a ratificat Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca habitat pentru pasările acvatice, prin Hotărârea Parlamentului nr. 504-XVI din 14 iulie 1999 şi a devenit membru al acestei Convenţii în iunie 2000, atunci când zona „Lacurile Prutului de Jos” (191,5 km2), a fost inclusă în Lista zonelor umede de importanţă internaţională.
Genericul Zilei Mondiale a Zonelor Umede din 2 Februarie 2018 este „Zone umede pentru un viitor urban durabil!” şi are drept scop sensibilizarea publicului larg despre modul în care zonele umede urbane contribuie la dezvoltarea durabilă a oraşelor în armonie cu natura.
Zonele umede aduc importante beneficii de ordin economic, social, cultural, ştiinţific, recreativ-turistic:
Reduc inundaţiile. Zonele umede acționează ca niște bureți giganți care absorb apele pluviale. În orașele de coastă, acestea funcționează ca o barieră împotriva furtunii.
Completează rezervele de apă potabilă. Acviferele de apă subterană, apa de ploaie și râurile sunt sursa principală de apă potabilă. Zonele umede filtrează apa care intră în acvifere, ajutând la refacerea acestei importante surse de apă.
Filtrează deșeurile și îmbunătățesc calitatea apei. Pământul bogat în minereuri și plantele abundente din zonele umede funcționează ca nişte filtre care absorb toxinele, pesticidele agricole, deșeurile industriale.
Îmbunătățesc calitatea aerului atmosferic. Zonele umede menţin aerul umed datorită nivelului ridicat ale apei și abundenţei de plante. Acestea răcesc în mod natural aerul din împrejurime.
Contribuie la bunăstarea umană. Atunci când sunt conservate ca spații verzi în orașe, zonele umede oferă un spațiu pentru recreere și acces la diversitatea de plante și animale. Republica Moldova dispune de 3 zone umede de importanţă internaţională care cuprind o suprafaţă totală de cca 90,0 mii ha şi constituie un refugiu pentru numeroase specii de floră şi faună care se află în pericol de extincţie:
Lacurile Prutului de Jos, r-nul Cahul. Are o suprafaţă totală de19152 ha. În această zonă sunt amplasate cele mai mari lacuri naturale din Moldova, Beleu şi Manta care reprezintă nişte ecosisteme unice.
Nistrul de Jos, r-nele Căuşeni şi Ştefan Vodă, Unitatea teritorială din stînga Nistrului. Suprafaţa zonei constituie cca. 60000 ha.
Unguri–Holoşniţa, raioanele Ocniţa, Donduşeni şi Soroca. Suprafaţa zonei constituie cca. 15553 ha.
Având în vedere importanţa ecologică, socială, culturală, ştiinţifică, recreativ-turistică pentru Republica Moldova , aceste 3 zone umede de importanţă internaţională le-a fost atribuit statut de protecţie, prin Legea nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat (Anexa nr. 13). Mai mult ca atât, pentru zonele Ramsar ,,Nistrul de Jos” şi „Unguri-Holoşniţa” au fost elaborate Planuri de management în care au fost incluse prevederi menite să asigure conservarea biodiversităţii, istoriei şi culturii, reducerea riscurilor şi dezvoltarea colaborării în domeniu pe plan internaţional.
Dacă nu vom gospodări cu înţelepciune rezervele planetei şi nu vom ocroti natura, vom rămâne în cele din urmă singuri, pe o planetă pustie.” (Ştefan Milcu)