La nivel mondial, aproximativ o treime din alimentele produse în fiecare an ajung la gunoi. Cantitatea de hrană risipită ar putea asigura necesarul alimentar pentru până la 2 miliarde de oameni, iar deșeurile generate anual ar încăpea în 23 de milioane de camioane de mare tonaj, suficiente pentru a înconjura planeta de șapte ori. Pierderile și risipa alimentară contribuie semnificativ la schimbările climatice, generând între 8 și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Republica Moldova nu face excepție. Se estimează că anual sunt aruncate aproximativ 231 mii de tone de produse alimentare, echivalentul a circa 71 kg per locuitor. Gospodăriile reprezintă principala sursă a risipei, urmate de sectorul alimentar și comerțul cu amănuntul, o tendință similară cu cea din alte state europene.

Reducerea pierderilor și a risipei alimentare aduce beneficii directe: crește disponibilitatea hranei pentru populație, protejează resursele naturale, reduce poluarea și emisiile de gaze cu efect de seră, contribuie la economii pentru gospodării și întreprinderi și sprijină construirea unui sistem agroalimentar mai echitabil și mai rezilient.

Un exemplu concret îl reprezintă consumul responsabil de fructe și legume. Produsele „imperfecte” din punct de vedere estetic sunt la fel de bune și nutritive ca cele care respectă standardele comerciale, însă de multe ori sunt aruncate înainte de a ajunge la raft. Alegerea acestor produse înseamnă mai puțină risipă și un consum mai conștient.

Responsabilitatea este împărțită între producători, comercianți și consumatori. Planificarea cumpărăturilor, depozitarea corectă a alimentelor și valorificarea lor integrală sunt măsuri simple, dar eficiente, prin care fiecare persoană poate contribui la reducerea risipei alimentare.