25 septembrie 2026, Chișinău - Circa 35 de reprezentanți ai sectorului agricol din mediul public, privat și asociativ, alături de partenerii de dezvoltare, s-au reunit astăzi la Chișinău, pentru a identifica modalitățile prin care micii fermieri din Republica Moldova pot adopta mai rapid și pe scară largă agricultura climatic-inteligentă și agricultura conservativă.
Atelierul a fost organizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), în cadrul proiectului „Consolidarea competitivității și a rezilienței la riscurile climatice a micilor fermieri din Republica Moldova”, implementat de FAO cu sprijinul Elveției.
Micii fermieri produc cea mai mare parte a legumelor, fructelor și laptelui din țară, însă se numără printre cei mai expuși la șocurile climatice. În 2022, pierderile au ajuns până la 40 la sută la unele culturi-cheie, iar fenomenele meteorologice extreme din 2024 și 2025 au afectat sute de mii de hectare de teren agricol.
„Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026-2030, oferă agriculturii reziliente la schimbările climatice și agriculturii conservative un loc clar printre măsurile naționale de sprijin. Sarcina noastră acum este să ne asigurăm că aceste instrumente ajung la micii fermieri, nu doar la fermele mari”, a declarat Andrian Digolean, secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
„Elveția și FAO sprijină acum tranziția de la răspunsul de urgență la dezvoltarea agricolă durabilă. Atelierul de astăzi ajută la identificarea barierelor și a soluțiilor pentru extinderea agriculturii climatic-inteligente și conservative”, a declarat Simone Di Stefano, director adjunct pentru cooperare, Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.
Participanții au convenit că practicile precum sistemul fără arătură (no-till), culturile de acoperire, rotația culturilor, irigarea eficientă și protecția antigrindină, dau deja rezultate pe câmpurile din Republica Moldova. Un exemplu în acest sens despre un fermier ce aplică no-till în raionul Edineț, a fost prezentat de Anatolie Fală, specialist național în agricultură, FAO. Ceea ce îi reține pe micii fermieri sunt costurile inițiale ridicate, veniturile incerte în primii ani, accesul limitat la credite și numărul insuficient de servicii de consultanță. Experții FAO Veysel Dönderalp și Sara Businaro au subliniat că fermierii adoptă o practică nouă doar atunci când o pot testa, și-o pot permite și văd un beneficiu clar. Aceștia au prezentat Școlile de câmp pentru fermieri și Cluburile agricole specializate în agricultura inteligentă climatic drept abordări practice ce vor face parte din acest proiect.
Printre prioritățile-cheie identificate se numără pregătirea fermierilor pentru a accesa subvențiile și a îndeplini noile condiționalități ale politicii agricole, consolidarea serviciilor locale de consultanță și un rol mai important al instituțiilor naționale și al organizațiilor de fermieri în promovarea agriculturii climatic-inteligente.
„Practicile există. Între fermieri și aceste practici stau costurile, accesul la consultanță și complexitatea schemelor de sprijin. Recomandările de astăzi vor contura pașii noștri următori, inclusiv lansarea Școlilor de câmp pentru fermieri și a unei campanii naționale de informare”, a declarat Nicolae Tiltu, manager de proiect FAO.
