În perioada 14-16 ianuarie 2018 în republică au fost atestate temperaturi minime de -10 grade C timp de 2 zile la centru, -12 grade la Nord și -9 grade C la Sud.

Temperatura minimă a solului la adâncimea nodului de înfrățire (3 cm) la culturile de toamnă fără strat de zăpadă timp de 2-3 zile consecutive, constituie:

1. La grîu: -15 -17  °C;
2. La orz:  -13 -15  °C;
3. La rapiță: -11 -12 °C.

În cazul temperaturilor ridicate în perioada noiembrie-ianuarie rezervele de substanțe nutritive pentru plante acumulate în perioada precedentă se utilizează și duce la un nivel scăzut de iernare.

Pericolul de îngeț poate apărea în cazul cînd vine un val de temperaturi pozitive și după aceasta brusc temperatura scade pînă la -17 -20 °C și mai jos. În cazul înfrățirii normale, plantele rezistă, iar în cazul semănatului tîrziu – plantulele sunt mai sensibile față de îngeț. Totodată, în cazul semănatului mai devreme, (în luna august) a rapiței, la fel, rezervele de substanțe nutritive pentru plante au fost utilizate mai intensiv și aceasta duce la un nivel scăzut de iernare. Cel mai rezistent la iernare este grîul, apoi orzul, rapița fiind mai sensibilă.

În cazul temperaturilor pozitive în perioada de iarnă, cumulat cu un strat de zăpadă peste semănături, apare pericolul dezvoltării bolilor, cum ar fi fuzarioza, mucegaiul.

Unele recomandări pentru producătorii agricoli:

1)    semănatul în termeni optimi, pentru grîu și orz, în perioada 1-20 octombrie și nu mai tîrziu. Pentru rapiță, 1-20 septembrie, și nu mai devreme;

2)    folosirea soiurilor adaptive, dotate cu capacitatea de formarea recoltelor în diferite situații extremale: temperaturi scăzute în timp de iarnă, temperaturi ridicate în timp de vară, lipsa precipitațiilor în perioadele critice  etc.

Producătorii agricoli s-au obișnuit să utilizeze soiuri de import, cu o rezistență scăzută la iernare, orientându-se la recolte potențial înalte, dar care nu au fost testate și studiate destul în condițiile Republicii Moldova. Aici au de cîștigat soiurile autohtone cu un coeficient înalt de adaptare la schimbările climatice, formarea recoltelor stabile în diferite situații.

POMI ȘI ARBUȘTI FRUCTIFERI

          Toamna anului 2017 a fost caldă şi cu precipitaţii, iar în prima jumătate a lunii noiembrie în plantațiile pomicole și de arbuști fructiferi s-a finalizat căderea fiziologică a frunzelor, condițiile meteorologice fiind favorabile pentru maturizarea lemnului. Din cauza scăderii temperaturii medii zilnice a aerului până la +5 °C și mai jos, în perioada 15-20 noiembrie s-a semnalat întreruperea vegetației culturilor pomicole și de arbuști fructiferi (cu 5-10 zile mai târziu față de termenii obișnuiți). La situația din luna noiembrie 2017, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale în fond au constituit 80-125 mm (75-145% din normă), izolat – 55-70 mm (55-65% din normă).

          În a doua jumătate a lunii ianuarie 2018, conform datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova s-au înregistrat temperaturi negative de pînă la -11 °C. Plantațiile pomicole și de arbuști fructiferi în decursul săptămânii s-au aflat în stare de repaus vegetativ, iar condițiile agrometeorologice au fost satisfăcătoare pentru iernatul acestora. La moment, nu există vreun careva risc ca culturile pomicole și cele de arbuști fructiferi să fie afectate, mai mult ca atît temperaturile joase din perioada rece a anului nu sunt atît de periculoase cînd plantele se află în repaus vegetativ, acestea fiind mai expuse la această calamitate o dată cu intrarea lor în fazele de vegetație (vezi tabelul nr. 1 cu temperaturile critice, în diferite faze de vegetație).

          Totodată, ca urmare a înregistrării temperaturilor joase, afectarea (degerarea) mugurilor de rod, a ramurilor, apariția pe trunchi de crăpături ale scoarței sau plăgi (răni), mai des pot apărea în exploatațiile agricole care nu sunt înființate conform tehnologiilor și sunt amplasate necorespunzător, în pantele inferioare.

          De menționat că, pe parcursul următoarelor săptămîni se așteaptă temperaturi satisfăcătoare, favorabile pentru iernatul culturilor pomicole și de arbuști fructiferi și căpșun, iar analiza condițiilor meteorologice precedente, a celor prognozate și calculele agrometeorologice specializate arată că, la începutul primăverii rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi pomicole și de arbuști fructiferi vor constitui în fond norma optimă pentru aceasta.

Recomandări

Riscurile de afectare a plantelor horticole în perioada iernării pot fi simțitor diminuate în cazul cînd la înființarea unei plantații pomicole se va ține cont de următoarele:

1. Alegerea terenului potențial pretabil înființării exploatației;
2. Alegerea corectă a pantei, la înființarea unei plantații multianuale;
3. Efectuarea analizei a celor mai uzuali parametri ai solului;
4. Alegerea culturii și a sortimentului;
5. Înființarea plantației multianuală cu material săditor de calitate;

De asemenea diminuează riscurile întreținerea corectă a plantației multianuale cu efectuarea, în special a următoarelor lucrări:

1. Respectarea măsurilor agrotehnice;
2. Respectarea tehnologiilor de tăiere a pomilor, în dependență de asociația soi/portaltoi și forma coroanei;
3. Efectuarea corectă a fertilizării în plantațiile pomicole și de arbuști fructiferi (se efectuează pînă la sfîrșitul primei luni de toamnă);
4. Efectuarea corectă a irigării în plantațiile pomicole și de arbuști fructiferi; (se efectuează pînă la sfîrșitul primei luni de toamnă), etc.;

Tabelul nr. 1.

Pragurile termice critice ( °C ) ale culturilor în diferite faze de

vegetaţie, faţă de îngheţ (după Maximov).

Tabelul 2.

Pragurile termice critice ( °C ) ale culturilor în diferite faze de vegetaţie, faţă de îngheţ (după Maximov)

*) Limitele termice care provoacă începutul vătămării ( °C );

**) Limitele termice care provoacă distrugerea parţială a plantelor ( °C ).